Ma tot gandesc cu ce sa incep relatarea despre cursa de ieri. N-as spune nimic de propriile trairi, pentru ca nu vad relevanta acum. As mentiona insa cate ceva despre atmosfera, despre oameni si chiar despre viitorul acestei tari :)
Eu unul cred ca suntem pe drumul bun. Cu toata ne-promovarea unui maraton "national", deoarece cred ca maratonul capitalei se poate numi asa, s-au strans ieri cateva mii de oameni - participanti si sustinatori - la Piata Alba Iulia. Oameni veseli, pe care vremea posomorata nu i-a tinut la caldurica in case...Toata lumea zambea, se incalzea, radea si aclama. Asa a fost toata cursa, cel putin in zona de start si de finish a maratonului. Pentru fiecare participant exista cineva care sa strige.
Foarte multi concurenti din corporatii. Oameni care vor sa faca parte din ceva, dornici de o alta experienta, inafara orelor de birou. Cursa a fost dura. Vremea nefavorabila si ploaia mocaneasca ne-au macinat nervii. Am ajuns acasa ud tot, iar picioarele si mainile nu le mai simteam de frig. Cu toate astea, eram fericit. Am plecat apoi la ziua Irinei, unde am baut, am mancat si ne-am sarbatorit.
Mi-am atins o limita. Dupa maratonul de la Piatra Craiului de saptamana trecuta (unde mi-am facut nou PR in maraton montan - 6h35`, am terminat maratonul de la Bucuresti sub 4h (mai exact 3h48`) o performanta fantastica pt mine. Iar seara ne-am intalnit cu totii la Tratoria - vorbesc de cei de pe Traiesc Sanatos, colegii de maratoane si alte sporturi - unde am sarbatorit si am ras impreuna. Toti trecuseram prin ceva in acea zi - full maraton, half sau stafeta.
In rest, realizez ca suntem o mana de oameni care punem umarul la comunitatea de alergatori de p-aici. Am prieteni care alearga, dar nu vor sa participe la aceasta cursa, deoarece nu-i intereseaza. Incerc sa le spun ca ar trebui, si-asa suntem putini....poate asa crestem si noi Maratonul Bucurestiului pe plan european.
In rest, ca de obicei, blondele au fost la finish sa ia medalia impreuna cu mine. E un sentiment fantastic sa ai familia langa tine...si ele stiu cat le iubesc. Si ce exemplu mai bun sa-i dai copilului daca nu asta...
Eu unul cred ca suntem pe drumul bun. Cu toata ne-promovarea unui maraton "national", deoarece cred ca maratonul capitalei se poate numi asa, s-au strans ieri cateva mii de oameni - participanti si sustinatori - la Piata Alba Iulia. Oameni veseli, pe care vremea posomorata nu i-a tinut la caldurica in case...Toata lumea zambea, se incalzea, radea si aclama. Asa a fost toata cursa, cel putin in zona de start si de finish a maratonului. Pentru fiecare participant exista cineva care sa strige.
Foarte multi concurenti din corporatii. Oameni care vor sa faca parte din ceva, dornici de o alta experienta, inafara orelor de birou. Cursa a fost dura. Vremea nefavorabila si ploaia mocaneasca ne-au macinat nervii. Am ajuns acasa ud tot, iar picioarele si mainile nu le mai simteam de frig. Cu toate astea, eram fericit. Am plecat apoi la ziua Irinei, unde am baut, am mancat si ne-am sarbatorit.
Mi-am atins o limita. Dupa maratonul de la Piatra Craiului de saptamana trecuta (unde mi-am facut nou PR in maraton montan - 6h35`, am terminat maratonul de la Bucuresti sub 4h (mai exact 3h48`) o performanta fantastica pt mine. Iar seara ne-am intalnit cu totii la Tratoria - vorbesc de cei de pe Traiesc Sanatos, colegii de maratoane si alte sporturi - unde am sarbatorit si am ras impreuna. Toti trecuseram prin ceva in acea zi - full maraton, half sau stafeta.
In rest, realizez ca suntem o mana de oameni care punem umarul la comunitatea de alergatori de p-aici. Am prieteni care alearga, dar nu vor sa participe la aceasta cursa, deoarece nu-i intereseaza. Incerc sa le spun ca ar trebui, si-asa suntem putini....poate asa crestem si noi Maratonul Bucurestiului pe plan european.
In rest, ca de obicei, blondele au fost la finish sa ia medalia impreuna cu mine. E un sentiment fantastic sa ai familia langa tine...si ele stiu cat le iubesc. Si ce exemplu mai bun sa-i dai copilului daca nu asta...
Despre sport ne mai auzim pe la anul, ca s-a terminat sezonul 2011. In 2012 sper sa incep cu dreptul in maratonul Saharei.
By the way, sunt curios, cati dintre voi stiati ca Bucurestiul are un maraton? Intrebare retorica ;)
Liniste si pace!
4 comments:
Bravo Dragos, la anul il fac si eu complet!
Cosmin Rogoveanu
pai daca ma intrebi pe mine, puteai sa-l faci si anu asta...e o chestie de experienta, zic io, odata ce te duci la full-uri, ti-e mai usor sa te hotarasti :)
bravo felicitari pt participare
foarte buna initiativa, felicitari participantilor
Post a Comment