Friday, October 17, 2014

Post Maratonul Pietrei Craiului, post suporter Maraton Bucuresti, post Triatlon Challenge Mamaia...si altele

Cand spun "post", ma refer la starea mea de acum, dupa ce am bifat toate aceste competitii.
Incep sa trec prin alte stari. De unde eram chitit sa scot timpi din ce in ce mai buni, vad ca situatia se schimba. Cred ca e vorba de experienta. Si de faptul ca incep sa "simt" cursele. Si-acum imi doresc sa raman competitiv, dar incepe sa conteze "momentul". In orice cursa, ca e ea triatlon olimpic, maraton montan, de sosea, Ironman 70.3 sau Full distance, trebuie sa te simti bine.
Iar la mine acest simtit bine se potriveste la fix, pentru ca sunt masochist si-mi place la nebunie sa-mi simt inima-n gat si picioarele fierband.

Am o pauza de 2 saptamani, in care ma plimb cu "galbeneala"(Commencal uptown) prin Herastrau, simplu si odihnitor. Nu-mi mai pasa de inot, de alergare...iar aseara am alergat cu Alina si Adriana o tura de Herastrau, razand si alergand la misto :). Nu prea vad eu d-astea...

Astept cu nerabdare intalnirea de we viitor de la Predeal cu cei ca mine (am aranjat sa ne vedem un we cu familiile, cei care facem triatlon) si sa ne distram. Sezonul s-a terminat si toti sunt pe odihna acu.
Dar 2015 vine rapid. Deja inregistrat la Cuba Half Ironman - Havana, 25 Ian si Ironman Nice - 28 Iunie, va trebui sa ma apuc de un stil activ de viata din nou. Observati ca folosesc expresia "stil de viata" si nu program de antrenament, asta deoarece simt ca toata "cantitatea" asta de sport face acum parte din saptamana de lucru - triada Family-Job-Triatlon. Importanta exact in ordinea asta.
La triatlon pot renunta oricand, la job stiti cum e - aici avem nevoie de bani si d-aia muncim (mai sunt unii care muncesc numai pt satisfactii!), dar familia e cea care ma bucura in fiecare moment al vietii, fie direct sau prin ganduri.

2016 va arata diferit. No more Ironman. Pauza un an. Intra in scena MDS, a doua pe lista competitiilor cele mai dificile din lume. Ca de obicei, simt ca ma voi inhama la ceva mult peste puterile mele, dar de...asta fac de cativa ani incoa.

Si acum, urmeaza sarbatorile, prietenii, distractia, stresul de sfarsit de an la job...viata merge inainte.

toate cele bune!

1 comment:

francisc vaida said...

foarte frumoase ginduri ..iar imaginea cu familia este de vis

felicitari