Nimic mai adevarat ca experienta se acumuleaza odata cu numarul curselor, dar la fel de adevarat e si faptul ca acestea sunt foarte diferite, asa ca intotdeauna vei experimenta ceva nou.
Despre cursa de ieri pot spune multe, dar sa incep cu pregatirea. Mental, eram pregatit. Fizic, si mai pregatit. Asa ca mi-am facut joi dupa-amiaza bagajele si am plecat in Franta, la Pais D`Aix, in Provence.
Regiunea e superba. Am fost cu Marian, un prieten cu care am mai facut si cursa din St. Polten, Austria. Am zburat in Nisa, apoi inchiriat masina si condus 200km pe sosea pana in Aix. Am ajuns seara, ne-am cazat si apoi am iesit la o cina prin zona. Oraselul era normal, oameni putini si prietenosi.
Vineri ne-am trezit si am fost pana la Ironman Expo, sa facem inscrierea pt cursa si sa ne luam kiturile de concurs. Apoi am plecat la o tura de bicla de recunoastere prin Provence (pe traseul cursei). Aici au inceput lucrurile sa se schimbe...Am vazut ca este doar urcare si coborare (fara viteza prea mare in coborare insa, pentru ca drumul este foarte ingust si serpuit). Drept urmare, am inceput sa sper in ce-o fi mai bun pt ziua cursei.
Tura asta prin Provence in dupa-amiaza zilei de vineri a fost superba. Am fost prin orasele mici ca Puyloubier si Pourrieres, foarte pitoresti, ce miroseau a vin (este sezonul culesului strugurilor si facutului vinului). Asta ne-a dat o idee despre cum e traseul - am vazut mai tarziu ca aceasta era partea buna, deoarece majoritatea urcarilor din munti erau in prima parte a traseului.
Dupa ce ne-am intors, am facut un dus si ne-am dus la cina, intr-o piata din Aix plina de restaurante care de care mai imbietoare.
Sambata am plecat catre Peyrolles, unde ne-am facut check-in-ul la biciclete. Am bagat si un inot in lacul in care duminica inotam in cursa. A fost superb, lacul era curat, limpede si linistit...exact ce nu va fi duminica.
Apoi ne-am petrecut seara din nou la cina in acelasi restaurant de c-o seara inainte, mancand paste delicioase.
Duminica m-am trezit la 4.45. La 5.30 luam micul dejun pentru ca plecarea cu autocarele catre Peyrolles era la ora 6.00.
Ca o paranteza, traseul IM arata asa:
Inotul - 2km in lacul Peyrolles (la vreo 20km de Aix, oraselul nostru)
Bicicleta - pornea de la Peyrolles, o singura tura de 90km pana in Aix
Alergarea - 21km - 4 ture prin Aix, in centrul oraselului
Am ajus pe la 6.45 la lac, afara inca era intuneric, d-abia dadea de ziua...Pana la 7.30, cand au inchis Bike park-ul, ne-am schimbat in costumul de inot si am plecat catre punctul de start.
Inotul:
Stiam ca va fi un singur start pentru toti cei un pic peste mia de participanti, ceea ce ma punea pe ganduri. Intrarea in lac era mica si traseul de inot nu prea larg nici el...
La 7.50 au plecat profii - i-am numarat, nu erau mai multi de 40. Apoi startul nostru a fost la 7.55.
Ne-au bagat pe toti in tarc. Niciodata nu am luat un start cu mai mult de 350 oameni odata. Toti erau emotionati si mi-am dat seama ca va fi macel in apa. Si asa a si fost. Mi-am spus in minte ca orice s-ar intampla, nu voi inceta sa dau din brate. Am stat mai pe lateral (pe interior). Nu stiu daca asta m-a ajutat, pentru ca in momentul startului oricum eu m-am aruncat in apa peste altii (literalmente) si altii peste mine. E o senzatie f nasoala sa simti ca treci peste cineva (nu vroiam sa bag pe nimeni la fund, doar dadeam din maini sa inaintez). Simteam cum ma tarasc peste alte corpuri cu burta si apoi cu picioarele. Din fericire, nimeni nu a trecut peste mine. Chestia asta a durat vreo 300m. Nu stiu sincer ce s-a intamplat acolo. Vechea senzatie ca esti in masina de spalat. Acum, fata de anul trecut, am avut un atac de panica controlat (daca se poate spune asa). Am luat nenumarate lovituri in cap si in umeri. Am dat la randul meu, fara voie, doar ca sa scap. Poate si de asta am scos cel mai bun timp de inot de pana acum :)
Oricum, am scapat cu bine. Stiam ca daca voi supravietui inceputului cursei, voi termina.
Bicicleta
Tranzitia de la inot catre bicicleta a mers ok. Am iesit cu bicla pe traseu cu cateva minute mai devreme decat ma asteptam. Facusem cu o zi inainte intoarcerea catre Aix (cu masina) pe inca o parte din traseu. Vazusem niste urcari impresionante. Si le-am simtit. In vreo 2 curbe in urcare, eram pe ultimul pinion - 28, deci raport mare - IN PICIOARE!!! Panta era f mare.
Tot timpul am tras tare. M-au ajutat enorm de mult si pastilele cu saruri minerale, gelurile si batoanele proteice. Am terminat bicicleta dupa 3h01`. A fost un timp la care nici nu ma gandeam cand ajunsesem pe la km 20, in agonia urcarilor...
Mare minune cand ne-am apropiat cu biclele de Aix. Greul se terminase. Bicicleta mea noua s-a comportat exemplar. A fost cea mai buna cursa de pana acum. Iar pastilele cu sare (salt caps) si minerale, luate cu rigurozitate din jumate in jumate de ora s-au simtit din plin. Asa ca am lasat bicla in tarc si am iesit la bicicleta cu destula forta...
Alergarea
Asta chiar a fost ceva la care nimeni nu s-a asteptat. La anuntul "Alergarea va fi prin centrul Aix-ului, 4 ture x 5.3km", nu mi-am inchipuit ca Aix este un orasel provencal mai valurit, deci alergare in panta (cand in sus, cand in jos). Prin urmare, un timp de 1h52` mi s-a parut ok. Interesant e ca la fiecare tura luai cate un chous-chous (bratara), deci strangeai 4 pana la sf cursei. Cand am terminat prima tura si mi-am luat bratara, a venit unul din spate si a luat-o p-a 4a si a terminat!!! Va dati seama ce m-a ambitionat :D
Deci, overall, o mare experienta. Am terminat, mi-am facut stretching-ul, apoi la hotel, desfacut bicicleta, impachetat de zbor si mers acasa. Am ajuns fericit in pat la blondele mele pe la 2 noaptea...
Socoteala de duminica arata cam asa: in 24h am facut 2km inot, 90km bicicleta, 21km alergare, 300km cu masina, 4.000km cu avionul si am dormit 2h. E ceva...
bafta si sper sa mai aud oameni care vor sa faca IM 70.3 Pays D`Aix....
Despre cursa de ieri pot spune multe, dar sa incep cu pregatirea. Mental, eram pregatit. Fizic, si mai pregatit. Asa ca mi-am facut joi dupa-amiaza bagajele si am plecat in Franta, la Pais D`Aix, in Provence.
Regiunea e superba. Am fost cu Marian, un prieten cu care am mai facut si cursa din St. Polten, Austria. Am zburat in Nisa, apoi inchiriat masina si condus 200km pe sosea pana in Aix. Am ajuns seara, ne-am cazat si apoi am iesit la o cina prin zona. Oraselul era normal, oameni putini si prietenosi.
Vineri ne-am trezit si am fost pana la Ironman Expo, sa facem inscrierea pt cursa si sa ne luam kiturile de concurs. Apoi am plecat la o tura de bicla de recunoastere prin Provence (pe traseul cursei). Aici au inceput lucrurile sa se schimbe...Am vazut ca este doar urcare si coborare (fara viteza prea mare in coborare insa, pentru ca drumul este foarte ingust si serpuit). Drept urmare, am inceput sa sper in ce-o fi mai bun pt ziua cursei.
Tura asta prin Provence in dupa-amiaza zilei de vineri a fost superba. Am fost prin orasele mici ca Puyloubier si Pourrieres, foarte pitoresti, ce miroseau a vin (este sezonul culesului strugurilor si facutului vinului). Asta ne-a dat o idee despre cum e traseul - am vazut mai tarziu ca aceasta era partea buna, deoarece majoritatea urcarilor din munti erau in prima parte a traseului.
Dupa ce ne-am intors, am facut un dus si ne-am dus la cina, intr-o piata din Aix plina de restaurante care de care mai imbietoare.
Sambata am plecat catre Peyrolles, unde ne-am facut check-in-ul la biciclete. Am bagat si un inot in lacul in care duminica inotam in cursa. A fost superb, lacul era curat, limpede si linistit...exact ce nu va fi duminica.
Apoi ne-am petrecut seara din nou la cina in acelasi restaurant de c-o seara inainte, mancand paste delicioase.
Duminica m-am trezit la 4.45. La 5.30 luam micul dejun pentru ca plecarea cu autocarele catre Peyrolles era la ora 6.00.
Ca o paranteza, traseul IM arata asa:
Inotul - 2km in lacul Peyrolles (la vreo 20km de Aix, oraselul nostru)
Bicicleta - pornea de la Peyrolles, o singura tura de 90km pana in Aix
Alergarea - 21km - 4 ture prin Aix, in centrul oraselului
Am ajus pe la 6.45 la lac, afara inca era intuneric, d-abia dadea de ziua...Pana la 7.30, cand au inchis Bike park-ul, ne-am schimbat in costumul de inot si am plecat catre punctul de start.
Inotul:
Stiam ca va fi un singur start pentru toti cei un pic peste mia de participanti, ceea ce ma punea pe ganduri. Intrarea in lac era mica si traseul de inot nu prea larg nici el...
La 7.50 au plecat profii - i-am numarat, nu erau mai multi de 40. Apoi startul nostru a fost la 7.55.
Ne-au bagat pe toti in tarc. Niciodata nu am luat un start cu mai mult de 350 oameni odata. Toti erau emotionati si mi-am dat seama ca va fi macel in apa. Si asa a si fost. Mi-am spus in minte ca orice s-ar intampla, nu voi inceta sa dau din brate. Am stat mai pe lateral (pe interior). Nu stiu daca asta m-a ajutat, pentru ca in momentul startului oricum eu m-am aruncat in apa peste altii (literalmente) si altii peste mine. E o senzatie f nasoala sa simti ca treci peste cineva (nu vroiam sa bag pe nimeni la fund, doar dadeam din maini sa inaintez). Simteam cum ma tarasc peste alte corpuri cu burta si apoi cu picioarele. Din fericire, nimeni nu a trecut peste mine. Chestia asta a durat vreo 300m. Nu stiu sincer ce s-a intamplat acolo. Vechea senzatie ca esti in masina de spalat. Acum, fata de anul trecut, am avut un atac de panica controlat (daca se poate spune asa). Am luat nenumarate lovituri in cap si in umeri. Am dat la randul meu, fara voie, doar ca sa scap. Poate si de asta am scos cel mai bun timp de inot de pana acum :)
Oricum, am scapat cu bine. Stiam ca daca voi supravietui inceputului cursei, voi termina.
Bicicleta
Tranzitia de la inot catre bicicleta a mers ok. Am iesit cu bicla pe traseu cu cateva minute mai devreme decat ma asteptam. Facusem cu o zi inainte intoarcerea catre Aix (cu masina) pe inca o parte din traseu. Vazusem niste urcari impresionante. Si le-am simtit. In vreo 2 curbe in urcare, eram pe ultimul pinion - 28, deci raport mare - IN PICIOARE!!! Panta era f mare.
Tot timpul am tras tare. M-au ajutat enorm de mult si pastilele cu saruri minerale, gelurile si batoanele proteice. Am terminat bicicleta dupa 3h01`. A fost un timp la care nici nu ma gandeam cand ajunsesem pe la km 20, in agonia urcarilor...
Mare minune cand ne-am apropiat cu biclele de Aix. Greul se terminase. Bicicleta mea noua s-a comportat exemplar. A fost cea mai buna cursa de pana acum. Iar pastilele cu sare (salt caps) si minerale, luate cu rigurozitate din jumate in jumate de ora s-au simtit din plin. Asa ca am lasat bicla in tarc si am iesit la bicicleta cu destula forta...
Alergarea
Asta chiar a fost ceva la care nimeni nu s-a asteptat. La anuntul "Alergarea va fi prin centrul Aix-ului, 4 ture x 5.3km", nu mi-am inchipuit ca Aix este un orasel provencal mai valurit, deci alergare in panta (cand in sus, cand in jos). Prin urmare, un timp de 1h52` mi s-a parut ok. Interesant e ca la fiecare tura luai cate un chous-chous (bratara), deci strangeai 4 pana la sf cursei. Cand am terminat prima tura si mi-am luat bratara, a venit unul din spate si a luat-o p-a 4a si a terminat!!! Va dati seama ce m-a ambitionat :D
Deci, overall, o mare experienta. Am terminat, mi-am facut stretching-ul, apoi la hotel, desfacut bicicleta, impachetat de zbor si mers acasa. Am ajuns fericit in pat la blondele mele pe la 2 noaptea...
Socoteala de duminica arata cam asa: in 24h am facut 2km inot, 90km bicicleta, 21km alergare, 300km cu masina, 4.000km cu avionul si am dormit 2h. E ceva...
bafta si sper sa mai aud oameni care vor sa faca IM 70.3 Pays D`Aix....
No comments:
Post a Comment